Toate definitiile

AUTOSERVÍ, autoservesc, vb. IV. Refl. A se servi singur (într-un magazin special amenajat). [Pr.: a-u-] – Din autoservire (derivat regresiv).

AUTOSERVÍ vb. IV refl. A se servi singur. [< auto¹- + servi, cf. fr. autoservir].

AUTOSERVÍ vb. refl. a se servi singur (într-un magazin, într-un restaurant). (< autoservire)

!autoserví (a se ~) (a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se autoservéște, imperf. 3 sg. se autoserveá; conj. prez. 3 să se autoserveáscă