Toate definitiile

BALIMÉZ, balimezuri, s. n. (Înv.) Tun de calibru mare. – Din tc. balyemez.

BALIMÉZ s. v. bombardă.

baliméz (balimézuri), s. n. – Bombardă. – Var. baliemez, banimez. Tc. bal yemez (Șeineanu, III, 11; Lokotsch 202), din it. palla e mezzo. Sec. XVII, astăzi înv.

BALIMÉZ, balimezuri, s. n. (Turcism înv.) Tun de calibru mare. – Tc. balyemez.

baliméz și balĭeméz n., pl. urĭ (turc. bal ĭemez, d. it. palla e mezo, o ghĭulea și jumătate. Există și azĭ în numele de familie Balmez). Vechĭ. Bombardă, tun mare de asediŭ. – Și banimez.

baliméz (înv.) s. n., pl. balimézuri