Toate definitiile

BAUBÁU s. m. invar. Personaj imaginar cu care se sperie copiii mici. [Var.: babáu s. m. invar., babáua s. f. invar.] – Din bau (repetat).

BAUBÁU s. (pop.) gogoriţă, (reg.) bordea, borză, cauă, (prin Transilv.) băbăluc, (prin Transilv. şi Bucov.) bolea. (Cu ~ se sperie copiii.)

baubáu (bau-) s. m., art. baubául (-ba-ul), g.-d. lui baubáu / baubáului

báŭ-báŭ interj. care arată lătratu scurt al unuĭ cîne maĭ mic. V. haŭ-haŭ.