Toate definitiile

BRAHMÁN, -Ă, brahmani, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Membru al castei sacerdotale, considerați prima dintre cele patru caste indiene; preot al lui Brahma. 2. Adj. Brahmanic. – Din fr. brahmane.

BRAHMÁN adj. (BIS.) v. brahmanic.

BRAHMÁN, -Ă adj. Referitor la brahmanism; brahmanic. // s.m. și f. Membru al celei dintâi dintre cele patru caste indiene. // s.m. Preot al lui Brahma; brahmin. [Cf. fr. brahmane].

Brahmáne (scrieri indiene) s. propriu f. pl.

BRAHMÁN, -Ă I. adj. brahmanic. II. s. m. f. membru al castei preoțești, prima dintre cele patru caste indiene. III. s. f. pl. imnuri vedice și comentariul lor; comentarii ale Vedelor cuprinzând și numeroase tradiții și legende populare. IV. s. m. bramin. (< fr. brahmane)

BRAHMÁN, brahmani, s. m. Membru al castei sacerdotale, considerată prima dintre cele patru caste indiene; preot al lui Brahma. – Fr. brahmane.

*brahmán m. (scr. brahman). Preut brahmanic. – Rar și bramin (fr. bramin).

!brahmán adj. m., s. m., pl. brahmáni; adj. f. brahmánă, pl. brahmáne