Toate definitiile

BRÁNCHIPUS s. m. Crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite, întâlnit în bălțile temporare (Branchipus stagnalis). – Din lat. branchipus.

BRANCHÍPUS s.m. (Zool.) Crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite și cu ochii pendunculați, care trăiește prin bălți. [< fr., lat. branchipus].

BRANCHÍPUS HI-/ s. m. crustaceu inferior din ordinul branhiopodelor, cu corpul gol, transparent, cu picioarele lățite și ochii pedunculați, care trăiește prin bălți. (< fr., lat. branchipus)

bránchipus (lat.) [chi pron. hi] s. m.