Toate definitiile

BREBENÉL, brebenei, s. m. Numele mai multor specii de plante erbacee, cu flori purpurii, trandafirii, albe sau gălbui, care înfloresc primăvara (Corydalis); breabăn (2), brebenea. – Breabăn + suf. -el.

BREBENÉL s. (BOT.; Corydalis) brebenea, (reg.) breabăn.

BREBENÉL s. v. dediţel.

BREBENÉL, brebenei, s. m. Numele a două specii de plante erbacee, cu flori purpurii, trandafirii, albe sau gălbui (Corydalis Marshalliana și solida). – Din breabăn + suf. -el.

brebenél m., pl. eĭ (cp. cu brăbănoc). O plantă ornamentală cu florĭ așezate’n formă de strugurĭ (corýdalis). Anemonă. Ghiocel. – Și brebeneá, f. pl. e și breabăn m., pl. brebenĭ.

brebenél s. m., pl. brebenéi, art. brebenéii