Toate definitiile

BRIGANTÍNĂ, brigantine, s. f. Navă cu pânze de dimensiuni mici, cu două catarge. ♦ Pânză de corabie de formă trapezoidală, fixată de catargul acestei nave. – Din fr. brigantin(e).

BRIGANTÍNĂ s.f. 1. Corabie ușoară, cu două catarge și o singură punte. 2. Pânză de formă trapezoidală, legată de artimon. [< it. brigantina, fr. brigantine].

BRIGANTÍNĂ s. f. 1. navă ușoară cu pânze, cu două catarge. 2. velă trapezoidală arborată, legată de artimon; randă. (< fr. brigantine, it. brigantina)

BRIGANTÍNĂ, brigantine, s. f. Navă mică cu pânze, cu două catarge. ♦ Pânză de corabie fixată de catargul acestei nave. – Fr. brigantine.

*brigantínă f., pl. e (fr. brigantine). Mar. Vela (pînza) de jos de la pupă. Un fel de brigantin de pe Mediterana.

brigantínă s. f., g.-d. art. brigantínei; pl. brigantíne