Toate definitiile

BRĂDIȘÓR, brădișori, s. m. 1. Brăduț. 2. Nume dat unor specii de plante erbacee perene, cu tulpina culcată, acoperită cu frunze mici, aciculare, la subsuoara cărora se găsesc sporangi cu spori, răspândite în pădurile montane; pedicuță. – Brad + suf. -ișor.

BRĂDIŞÓR s. 1. v. brăduţ. 2. (Lycopodium selago) cornişor, (reg.) struţuşor.

BRĂDIŞÓR s. v. barba-ursului, coada-calului, cornişor, ienupăr, jneapăn, piedicuţă.

BRĂDIȘÓR, brăzișori, s. m. 1. Brăduț. 2. Mică plantă erbacee cu frunze subțiri și ascuțite, asemănătoare cu cetina de brad (Lycopodium elago). [Pl. și: brădișori] – Din brad + suf. -ișor.

brădișór m. Dim. d. brad. Cornișor (o plantă).

brădișór s. m., pl. brădișóri