![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileBUCȘÍ, bucșesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A îndesa, a umple până la refuz. 2. A-l podidi (sângele). – Et. nec. BUCŞÍ vb. v. burduşi, ghemui, îndesa, înghesui, îngrămădi, năpădi, podidi, ticsi, umple. BUCȘÍ, bucșesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A umple până la refuz; a îndesa, a ticsi. ♦ A năpădi, a podidi. bucșésc și bîcșésc v. tr. (cp. cu ung. buksi, cap gros, om greŭ de cap. V. îmbîcșeșc). Est. Tixesc, umplu îndesînd: un tren bucșit de soldațĭ (Sov. 233), un sac bucșit de lînă. V. doldora, țoșcă. bucșí (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bucșésc, imperf. 3 sg. bucșeá; conj. prez. 3 să bucșeáscă |