Toate definitiile

BUDURÓI s. (reg.) ştiubei. (~ la o fântână.)

BUDURÓI s. v. cămin, coş, horn, ştiubei.

BUDURÓI, buduroaie, s. n. (Pop.) 1. Vas de lemn în care se păstrează diferite produse. 2. Stup de albine făcut dintr-un butuc scobit sau dintr-o scorbură; știubei. 3. Ghizd de fântână. – V. budăi.

buduróĭ n., pl. oaĭe (din budunoĭ, supt infl. altor cuvinte în -roĭ, d ung. bödön, bödöny, butoiaș, ghizdurĭ, bödö, țeavă, bodon, putină). Budalăŭ. Trunchĭ scobit întrebuințat ca putină, ca stup ș.a. Jgheab acoperit (la moară). – Cov. (budurúș, pl. e). Cĭubăr.

budurói s. n., pl. buduroáie