Toate definitiile

BUJORÉI s. pl. v. poroinic, spânz.

BUJOREL-DE-MÚNTE s. v. smirdar.

BUJORÉL, bujorei, s. m. 1. Diminutiv al lui bujor; bujoraș. 2. Mică plantă erbacee cu frunze lunguiețe și ovale și cu flori mari, purpurii; gemănariță (Orchis papilionacea). – Bujor + suf. -el.

BUJORÉL s. (BOT.; Orchis papilionacea) gemănariţă, (reg.) poroinic, sculătoare.

BUJORÉL s. v. floare-de-leac, untul-vacii.

BUJORÉL, bujorei, s. m. 1. Diminutiv al lui bujor. 2. Mică plantă erbacee cu frunze lunguiețe și ovale și cu flori mari și purpurii (Orchis papilionacea).

bujorél s. m., pl. bujoréi, art. bujoréii