Toate definitiile

BUMBAȘÍR s. m. v. mumbașir.

BUMBAȘÍR s. m. v. mumbașir.

bumbașír V. mumbașir.

mumbașír și bumbașír m. (turc. [d. ar.] mübașyr, ușier, agent, delegat; ngr. bumbasiri, sîrb. mŭbašir și bumbašir). Vechĭ. Agent polițienesc p. a incasa [!] baniĭ și a face să se execute pedeapsa (armășel, ceauș). – La Cant. mĭubașir. V. cĭocoĭ, taxidar.