Toate definitiile

BĂCĂLÍE¹, băcălii, s. f. (Înv.) Soția băcanului; negustoreasă. Băcălia ambițioasă. – Cf. băcan², băcănie.

BĂCĂLÍE² s. f. v. băcănie.

BĂCĂLÍE s. v. iască.

BĂCĂLÍE s. f. v. băcănie.

băcălíe f. (d. bacal). Mold. Est. Prăvălie de bacal. Mărfuri coloniale (orez, piper, vanilie, zahăr ș.a.) Vs. (cp. cu băcan 2). Un fel de ĭască care crește pe stejar și cu care se afumă ca să depărtezĭ albinele.

băcălíe (înv.) s. f., art. băcălía, g.-d. art. băcălíei; pl. băcălíi, art. băcălíile