Toate definitiile

BĂDIȚÉL, bădiței, s. m. (Pop.) Bădiță. – Bădiță + suf. -el.

BĂDIŢÉL s. v. bădiţă.

bădițél (rar) s. m., pl. bădițéi, art. bădițéii

BĂDIȚÉL, bădiței, s. m. (Pop.) Bădiță. – Din bădiță + suf. -el.