Toate definitiile

BĂRBIÚȚĂ, bărbiuțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui bărbie; bărbioară. [Pr.: -bi-u-] – Bărbie +suf. -uță.

BĂRBIÚŢĂ s. bărbioară.

BĂRBIÚȚĂ, bărbiuțe, s. f. (Rar) Bărbuță. [Pr.: -bi-u-] – Din bărbie + suf. -uță.

bărbiúță (rar) (-bi-u-) s. f., g.-d. art. bărbiúței; pl. bărbiúțe