Toate definitiile

BĂTRÂNÍȘ s. m. Plantă erbacee cu frunze lanceolate, cu flori albastre sau liliachii, cultivată ca plantă ornamentală (Erigeron canadensis). – Bătrân + suf. -iș.

BĂTRÂNÍŞ s. (BOT.; Erigeron canadensis) (reg.) steluţă, şoricel, coada-vacii, struţul-mirelui, (Transilv.) spirince.

BĂTRÂNÍŞ s. v. steluţă.

BĂTRÂNÍȘ s. m. Plantă erbacee cu flori albastre sau liliachii, cultivată ca plantă ornamentală (Erigeron canadensis). – Din bătrân + suf. -iș.

bătrâníș (bă-trâ-) (rar) s. m.