Toate definitiile

CASÁNT, -Ă, casanți, -te, adj. Care se sparge sau se sfărâmă ușor; fragil, casabil. – Din fr. cassant.

CASÁNT adj. casabil, (pop.) spărgăcios, (reg.) spărtigos. (Un obiect ~.)

Casant ≠ incasant

CASÁNT, -Ă adj. (Despre un material) Care se sparge, se sfărâmă ușor; fragil. [Cf. fr. cassant].

CASÁNT, -Ă adj. care se sparge, se sfărâmă; fragil; casabil (1). (< fr. cassant)

CASÁNT, -Ă, casanți, -te, adj. Care se sparge sau se sfărâmă ușor; fragil. – Fr. cassant.

*casánt, -ă adj. (fr. cassant, d. casser. V. casez). Care se frînge, sfărămicĭos: oțelu e maĭ dur, dar și maĭ casant de cît feru [!]; sticla e casantă.

casánt adj. m., pl. casánți; f. casántă, pl. casánte