Toate definitiile

CASTRÁRE, castrări, s. f. Acțiunea de a castra; castrație; emasculație, evirație, jugănire. ◊ Castrare radiologică = suprimare funcțională a glandelor sexuale cu ajutorul razelor X. ◊ Castrarea plantelor = înlăturare a staminelor, a inflorescenței mascule sau a indivizilor masculi. – V. castra.

CASTRÁRE s. jugănire, jugănit, scopire, scopit, sterilizare, (livr.) emasculaţie, eviraţie, (pop.) întoarcere, stârpire, (reg.) batere, curăţire, hereluire, (Transilv. şi nordul Olt.) sucire. (~ a unui armăsar.)

CASTRÁRE s.f. Acțiunea de a castra; castrație. ♦ (Bot.) Îndepărtarea staminelor dintr-o floare hermafrodită sau a inflorescențelor masculine ale plantelor unisexuate monoice. [< castra].

CASTRÁRE s. f. acțiunea de a castra; castrație. ◊ îndepărtare a staminelor dintr-o floare hermafrodită sau a inflorescențelor masculine ale plantelor unisexuate monoice. ◊ (med.) extirpare în tratamentul paliativ, în scop antalgic, în anumite forme de neoplasm. (< castra)

CASTRÁRE, castrări, s. f. Acțiunea de a castra.

*castrațiúne f. (lat. castrátio, -ónis). Acțiunea de a castra. – Și -áție, dar ob. -áre.

castráre s. f., g.-d. art. castrắrii; pl. castrắri