Toate definitiile

CÁSTRU, castre, s. n. Lagăr, tabără romană întărită. – Din lat. castra, -orum.

CÁSTRU s. (IST.) lagăr, tabără, (înv.) tabie. (~ roman.)

CÁSTRU s.n. Lagăr întărit al unei unități din armata romană. [< lat. castrum].

cástru (cástre), s. n. – Tabără romană întărită. – Mr. castru. Lat. castra (sec. XIX); în mr., din ngr. ϰάστρον.

CÁSTRU s. n. lagăr, tabără fortificată a unei unități din armata romană. (< lat. castrum)

CÁSTRU, castre, s. n. Lagăr, tabără romană întărită. – Lat. lit. castra, -orum.

*cástru n., pl. e (lat. castrum. V. castel). Fort la Romanĭ. V. tranșeĭe.

cástru s. n., art. cástrul; pl. cástre