Toate definitiile

CERŞETORÍ vb. v. cere, cerşi, milogi.

CERȘETORÍ, cerșetoresc, vb. IV. Tranz. și intranz. A cerși; a cere (ca un cerșetor). [Var.: cerșitorí vb. IV] – Din cerșetor.

2) cerșitorésc v. intr. Trăĭesc cerșind. V. tr. A cerșitori milă.

cerșetorí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cerșetorésc, imperf. 3 sg. cerșetoreá; conj. prez. 3 să cerșetoreáscă