Toate definitiile

CIOCÂLTÉU s. (TEHN.) cui, (Olt. şi vestul Munt.) teglici. (~ la jug.)

CIOCÂLTÉU s. v. măsea.

ciocîltéu (-éie), s. n. – 1. Cui, știft, diblu. – 2. La plug, japiță. – Der. ciocîrteu, ciocîltău. Mag. csikoltó (Scriban, Arhiva, 1912).

cĭocîltéŭ și -îrtéŭ n., pl. eĭe (ung. csikoltó, csikoltyu). Vest. Marele piron care ține jugu fixat în proțap. – În Trans. -tăŭ. În Olt. și teglicĭ, în Tel. tiglicĭ.