![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileCIUPITÚRĂ, ciupituri, s. f. 1. Pișcătură, înțepătură; (concr.) semn, urmă rămasă pe piele în urma unei pișcături; spec. fiecare dintre micile cicatrice rămase după variolă. 2. (Rar) Bucățică ruptă sau ciupită din ceva. – Ciupi + suf. -tură. CIUPITÚRĂ s. 1. ciupeală, pişcare, pişcătură. (O ~ făcută cuiva pe piele.) 2. v. înţepătură. cĭupitúră f., pl. ĭ. Rezultatu cĭupiriĭ. Semn rămas pe față după vărsat. ciupitúră s. f., g.-d. art. ciupitúrii; pl. ciupitúri |