Toate definitiile

CIVILIZÁȚIE, civilizații, s. f. Nivel de dezvoltare materială și spirituală a societății într-o epocă dată, a unui popor, a unui stat etc., cultură (materială sau spirituală); p. ext. nivel înalt de dezvoltare a unei societăți. – Din fr. civilisation.

CIVILIZÁŢIE s. cultură. (~ unui popor.)

Civilizaţie ≠ barbarie, sălbăticie

CIVILIZÁȚIE s.f. Nivel de dezvoltare la care se găsește viața socială, materială și spirituală a unei formații sociale sau a unui grup social; stare a vieții sociale, economice și culturale a unui popor, a unei epoci etc. ♦ Grad dezvoltat de cultură materială a unui popor, a unei societăți etc. [Gen. -iei, var. civilizațiune s.f. / cf. fr. civilisation].

CIVILIZÁȚIE s. f. 1. nivel de dezvoltare a culturii materiale și spirituale dintr-o epocă dată a unui popor, a unui stat etc.; (p. ext.) stadiu înalt de dezvoltare a unei societăți. 2. (spec.) cultură materială. (< fr. civilisation)

*civilizațiúne f. (fr. civilisation). Acțiunea de a civiliza (de a cĭopli) mintea omuluĭ. Starea lucruluĭ civilizat: civilizațiunea uneĭ țărĭ. – Și -áție. V. cultură.

civilizáție (-ți-e) s. f., art. civilizáția (-ți-a), g.-d. art. civilizáției; pl. civilizáții, art. civilizáțiile (-ți-i-)