Toate definitiile

CLAUSTRÁL, -Ă, claustrali, -e, adj. (Livr.) Mănăstiresc, monahal; ca de mănăstire. [Pr.: cla-us-] – Din fr. claustral, lat. claustralis.

CLAUSTRÁL adj. v. călugăresc, mănăstiresc, monahal, monahicesc.

CLAUSTRÁL, -Ă adj. (Rar) De mănăstire, mănăstiresc. [Pron. cla-us-. / cf. fr. claustral, lat.med. claustralis].

*claustrál, -ă adj. (lat. claustralis, d. claustrum, loc închis, adică „mînăstire”). De mînăstire (catolică): disciplină claustrală.

claustrál (livr.) (cla-us-) adj. m., pl. claustráli; f. claustrálă, pl. claustrále