Toate definitiile

CLEȘTÁR¹ s. n. (Poetic) Cristal. – Din magh. kristály.

CLEŞTÁR s. v. cristal.

CLEŞTÁR s. I. (TEHN.) cleşte. (Cu ~ul dogarul trage cercurile la butoaie.) II. (ZOOL.; Tyrogliphus farinae) păianjenul făinii.

CLEȘTÁR², cleștare, s. n. Unealtă de dogărie cu care se trag forțat cercurile la vasele de lemn făcute din doage. – Clește + suf. -ar.

cleștár (-ruri), s. n. – Cristal. Mag. kristály (Drăganu, Dacor., III, 712; DAR). Este dublet al lui cristal, s. n., din fr.

cleștár, V. cristal.

cleștár¹ (cristal) s. n.

cleștár² (unealtă) s. n., pl. cleștáre