Toate definitiile

CLONCĂNÍT s. n. Faptul de a cloncăni; strigăt caracteristic scos de unele păsări, mai ales de cloști. – V. cloncăni.

CLONCĂNÍT s. cloncănire, (reg.) cloncăt. (~ul găinii.)

cloncănít n., pl. urĭ. Strigătu cloșteĭ și al corbuluĭ: s´auzea un cloncănit.

cloncănít s. n.