Toate definitiile

COBORÂTÓR, -OÁRE, coborâtori, -oare, adj. 1. Care coboară. ♦ Înclinat. 2. (Adesea substantivat) Care se trage din...; descendent, urmaș (al lui...). – Coborî + suf. -tor.

COBORÂTÓR adj., s. 1. adj. v. înclinat. 2. s. v. urmaş. 3. adj. (FON.) descendent, scoborâtor. (Diftong ~.)

Coborâtor ≠ suitor

coborâtór adj. m., s. m., pl. coborâtóri; adj. f., s. f. (persoană) sg. și pl. coborâtoáre