Toate definitiile

COLEGIÁL, -Ă, colegiali, -e, adj. De coleg; camaraderesc, tovărășesc [Pr.: -gi-al] – Din fr. collégial.

COLEGIÁL adj., adv. 1. adj. camaraderesc, tovărăşesc. (Reuniune ~.) 2. adv. camarade-reşte, tovărăşeşte. (Se poartă ~.)

COLEGIÁL, -Ă adj. 1. Tovărășesc, camaraderesc. 2. Biserică colegială (și s.f.) = biserică în care oficiază un colegiu de canonici. [Pron. -gi-al. / < fr. collégial].

COLEGIÁL, -Ă adj. 1. tovărășesc, camaraderesc. 2. de colegiu (2), referitor la colegiu. ♦ biserică ~ă (și s. f.) = biserică în care oficiază un colegiu de canonici. (< fr. collégial)

*colegiál, -ă adj. (lat. col-legialis). De coleg, de tovarăș: relațiunĭ colegiale. Relativ la un capitul [!] de canonicĭ catolicĭ, la adunarea lor: biserică colegială. Adv. Ca un coleg bun: a te purta colegial.

colegiál (-gi-al) adj. m., pl. colegiáli; f. colegiálă, pl. colegiále