Toate definitiile

COLORÁȚIE, colorații, s. f. (Rar) Colorit. – Din fr. coloration.

COLORÁŢIE s. v. colorit.

COLORÁȚIE s.f. (Liv.) Colorare. [Var. colorațiune s.f. / < fr. coloration].

COLORÁȚIE s. f. colorare. ◊ metodă de laborator, constând în tratarea preparatelor microscopice, după o prealabilă fixare, cu diferiți coloranți. (< fr. coloration)

*colorațiúne f. (d. a colora; fr. coloration). Acțiunea de a colora. Starea lucruluĭ colorat. – Și -áție.

coloráție (-ți-e) s. f., art. coloráția (-ți-a), g.-d. art. coloráției; pl. coloráții, art. coloráțiile (-ți-i-)