Toate definitiile

CONCILIÉRE, concilieri, s. f. Împăcare, conciliație, unire, acord. ◊ Conciliere internațională = mijloc de rezolvare pașnică a diferendelor dintre state, conform propunerilor făcute de o comisie a cărei organizare, componență și al cărei mod de lucru sunt stabilite prin acordul părților. [Pr.: -li-e-] – V. concilia.

CONCILIÉRE s. v. împăcare.

CONCILIÉRE s.f. Acțiunea de a concilia; conciliație. [Pron. -li-e-. / < concilia].

*conciliațiúne f. (lat. conciliátio, -ónis). Acțiunea de a concilia, de a saŭ de a se împăca. – Și -áție și -ére.

conciliére (-li-e-) s. f., g.-d. art. conciliérii; pl. conciliéri