Toate definitiile

CONSOLÁNT, -Ă, consolanți, -te, adj. (Rar) Care consolează; consolator. – Din fr. consolant.

CONSOLÁNT adj. v. alinător, consolator, mângâietor.

CONSOLÁNT, -Ă adj. (Rar) Care consolează; consolator. [Cf. fr. consolant, it. consolante].

CONSOLÁNT, -Ă adj. consolator. (< fr. consolant)

consolánt (rar) adj. m., pl. consolánți; f. consolántă, pl. consolánte