Toate definitiile

CONTEMPLATÓR, -OÁRE, contemplatori, -oare, s.m.și f. Persoană care contemplă, care este cufundată în meditare, în visare. – Din fr. contemplateur, lat. contemplator.

CONTEMPLATÓR adj. v. visător.

CONTEMPLATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care contemplă, care este cufundat în visare. [Cf. fr. contemplateur, lat. contemplator].

CONTEMPLATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care contemplă, cufundat în visare. (< fr. contemplateur, lat. contemplator)

*contemplatór, -oáre adj. Care contemplă.

contemplatór s. m., pl. contemplatóri