Toate definitiile

CONVALESCÉNȚĂ s. f. Perioadă de tranziție prin care trece un bolnav după vindecare până la însănătoșirea deplină; întremare. – Din fr. convalescence, lat. convalescentia.

CONVALESCÉNŢĂ s. (MED.) (înv.) reconvalescen-ţă. (Bolnav aflat în ~.)

CONVALESCÉNȚĂ s.f. Perioada de tranziție între momentul vindecării și însănătoșirea deplină; întremare. [Cf. fr. convalescence, lat. convalescentia].

CONVALESCÉNȚĂ s. f. perioadă de tranziție între momentul vindecării unei boli și însănătoșirea deplină. (< fr. convalescence, lat. convalescentia)

*convalescénță f., pl. e (lat. convalescentia). Starea celuĭ care se scoală după boală.

convalescénță s. f., g.-d. art. convalescénței