Toate definitiile

COPLEȘITÓR, -OÁRE, copleșitori, -oare, adj. Care copleșește. – Copleși + suf. -tor.

COPLEŞITÓR adj. 1. v. apăsător. 2. covârşitor, sfâşietor. (O impresie ~oare.) 3. v. pătrunzător. 4. v. covârşitor, (fig.) strivitor.

copleșitór (co-ple-) adj. m., pl. copleșitóri; f. sg. și pl. copleșitoáre