Toate definitiile

COVÁCI, covaci, s. m. (Reg.) Fierar. – Din sl. kovačĩ.

COVÁCI s. v. fierar.

cováci (cováci), s. m. – Fierar. – Var. (Mold.) coval(iu), covar. Sl. (bg., sb.) kovačĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 25; Miklosich, Lexicon, 295; Cihac, II, 78; Meyer 203; Conev 76), cf. alb. kovač, mag. covacs (Gáldi, Dict., 122). Var., din rut. kovalĭ, și covar, cu schimbare de suf. – Der. covăcie, s. f. (fierărie); covăcesc, adj. (de fierar). Cf. încovoia.

covácĭ m., pl. tot așa (vsl. kovačĭ, d. kovati, a fabrica: rus. kováč; ung. kovács; alb. kováč. V. cușniță, acov, nicovală, parascovenie, potcoavă). Vest. Vechĭ. Ferar [!]. – Azĭ în nord-est coválĭ, pl. tot așa (rut. koválĭ).

cováci (reg.) s. m., pl. cováci

covăcésc v. tr. (d. covacĭ). Vechĭ. Fabric cĭocănind.