Caută
Traducere
Toate definitiile
CUGETĂTÓR, -OÁRE, cugetători, -oare, s. m. și f. Gânditor. – Cugeta + suf. -ător.
CUGETĂTÓR s., adj. 1. v. filozof. 2. adj. v. reflexiv.
cugetătór, -oáre adj. Care cugetă bine. Liber-cugetător, care nu recunoaște nicĭ o autoritate în materie de religiune.
líber-cugetătór s. m., pl. líber-cugetătóri