Toate definitiile

CUIBUȘÓR, cuibușoare, s. n. Diminutiv al lui cuib; cuibuleț. – Cuib + suf. -ușor.

CUIBUŞÓR s. cuibuleţ. (Un ~ de pasăre.)

CUIBUŞÓR s. v. trânji.

cuibușór s. n., pl. cuibușoáre