Toate definitiile

CULÁNȚĂ s. f. Însușirea de a fi culant; atitudine, comportare culantă. – Cf. germ. Kulanz.

CULÁNŢĂ s. v. dărnicie.

Culanţă ≠ avariţie

CULÁNȚĂ s.f. Indulgență, amabilitate; mărinimie. [Cf. germ. Kulanz].

CULÁNȚĂ s. f. însușirea de a fi culant; atitudine, comportare culantă. (< germ. Kulanz)

*culánță f., pl. e (d. culant). Calitatea de a fi culant.