Toate definitiile

CULCÁT¹ s. n. Culcare. – V. culca.

CULCÁT², -Ă, culcați, -te, adj. Așezat în poziție orizontală. – V. culca.

CULCÁT adj. 1. întins, lungit, tolănit, trântit, (reg.) răbunit, (Mold.) tologit. (Stă puţin ~ după-amiază.) 2. v. răsturnat. 3. doborât, tăvălit, (pop.) pologit. (Un lan de grâu ~.)

CULCÁT s. 1. v. culcare. 2. v. aplecare.

Culcat ≠ sculat

culcát s. n.