Toate definitiile

CUMPĂRĂTÚRĂ, cumpărături, s. f. Faptul de a cumpăra; (concr.) obiect cumpărat; târguială. – Cumpăra + suf. -ătură.

CUMPĂRĂTÚRĂ s. târguială. (A făcut unele ~.)

cumpărătúră f., pl. ĭ. Lucru cumpărat: am fost în tîrg și am adus o mulțime de cumpărăturĭ.

cumpărătúră s. f., g.-d. art. cumpărătúrii; pl. cumpărătúri