Toate definitiile

cî́rpă f., pl. e (bg. kŭrpa, vsl. krŭpa). Vest. Petică, pînză ordinară (de șters vasele, de înlăturat colbu, de acoperit ceva ș. a.). Buc. Un fel de concĭ de lemn învălit [!] în cîrpă pe care-l poartă în creștet femeile măritate. V. otreapă.