![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileCĂCIULÍRE, căciuliri, s. f. Faptul de a se căciuli; căciuleală, ploconire. – V. căciuli. CĂCIULÍRE s. v. înjosire, ploconeală, plo-conire, umilire. CĂCIULÍRE, căciuliri, s. f. Faptul de a se căciuli; ploconire. căciulíre s. f., g.-d. art. căciulírii; pl. căciulíri |