Toate definitiile

CĂÍNȚĂ, căințe, s. f. Părere de rău, regret, remușcare. – Căi + suf. -ință.

CĂÍNŢĂ s. v. regret.

CĂÍNȚĂ, căințe, s. f. Părere de rău, regret, remușcare. – Din căi + suf. -ință.

căínță f., pl. e și (est) ĭ. Regret al faptelor mele.

căínță s. f., g.-d. art. căínței; pl. căínțe