Toate definitiile

CĂLÍRE, căliri, s. f. Acțiunea de a (se) căli. ♦ Tratament termic al oțelului, care constă în încălzirea piesei la o temperatură superioară punctului de transformare, urmată de răcirea ei bruscă într-un mediu gazos, lichid sau granular, în vederea măririi durității, mai ales a stratului superficial. – V. căli.

CĂLÍRE s. (TEHN.) călit, oţelire, (pop.) iuţire. (~ fierului.)

CĂLÍRE s. v. fortificare, întărire.

CĂLÍRE, căliri, s. f. Acțiunea de a (se) căli.

călíre s. f., g.-d. art. călírii; pl. călíri