Toate definitiile

CĂLĂRÍE s. f. Acțiunea de a călări; călărit. ♦ Arta de a călări. ♦ Ramură sportivă care constă în conducerea calului din poziția încălecat, în probe de alergare, sărituri, dresaj etc.; echitație. – Călare + suf. -ie.

CĂLĂRÍE s. 1. călărit. 2. v. echitaţie. 3. v. hipism.

CĂLĂRÍE s. f. Acțiunea sau arta de a călări. – Din călare + suf. -ie.

călăríe f. Arta de a călări: cal de călărie. Acțiunea de a călări: călăria e plăcută.

călăríe s. f., art. călăría, g.-d. călăríi, art. călăríei