Toate definitiile

CĂMĂRÚIE, cămărui, s. f. Cămăruță. – Cămară + suf. -uie.

CĂMĂRÚIE s. v. cămăruţă, odăiţă.

CĂMĂRÚIE, cămărui, s. f. Cămăruță. – Din cămară + suf. -uie.

cămărúie s. f., art. cămărúia, g.-d. art. cămărúii; pl. cămărúi