Toate definitiile

CĂRPINÍȚĂ, cărpinițe, s. f. Arbore scund cu scoarță netedă, cenușie, cu frunze ovale, mici, dințate si cu flori în amenți (Carpinus orientalis). – Carpen + suf. -iță.

CĂRPINÍŢĂ s. (BOT.; Carpinus orientalis) (Ban. şi Olt.) sfineac.

cărpiníță s. f., g.-d. art. cărpiníței; pl. cărpiníțe