Toate definitiile

CĂRTURĂRÍE s. f. (Rar) Învățătură, erudiție. – Cărturar + suf. -ie.

CĂRTURĂRÍE s. v. carte, cultură, cunoştinţe, instrucţie, învăţătură, pregătire, studii.

CĂRTURĂRÍE s. f. (Rar) Învățătură, erudiție. – Din cărturar + suf. -ie.

cărturăríe f. Învățătură, studiŭ.

cărturăríe (rar) s. f., art. cărturăría, g.-d. cărturăríi, art. cărturăríei