Toate definitiile

CĂRĂRÚȘĂ, cărărușe, s. f. Cărăruie. – Cărare + suf. -ușă.

CĂRĂRÚŞĂ s. v. potecuţă.

CĂRĂRÚȘĂ, cărărușe, s. f. Cărăruie. – Din cărare + suf. -ușă.

cărărúșă f., pl. ĭ și cărăruță f., pl. e. Cărăruĭe.

cărărúșă s. f., art. cărărúșa, g.-d. art. cărărúșei; pl. cărărúșe