Toate definitiile

CĂRȚULÍE, cărțulii, s. f. Cărticea (1). – Carte + suf. -ulie.

CĂRŢULÍE s. v. cărticică.

CĂRȚULÍE, cărțulii, s. f. Cărticea (1). – Din carte + suf. -ul-ie.

cărțulíe f. (d. carte, cărțĭ cu term. din epistolie). Fam. Cărticică. V. hărtulie.

cărțulíe s. f., art. cărțulía, g.-d. art. cărțulíei; pl. cărțulíi, art. cărțulíile